Stau, ma gandesc cum anii trec peste mine si ca nici o secunda nu se aseamana cu cealalta ... Privesc in albumul de familie, schimb paginile si vad ca fiecare poza cu mine este diferita si ca nici una nu are nici macar un strop de asemanare.
Ma trec fiori... gandindu-ma la fel si fel si fel de lucruri ... dar nimic din ceea ce imi imaginasem eu nu era adevarat, NU, nimic...
Privesc la scoala colegii si pe zi ce trece vad ca nimic nu mai este la fel, totul s-a schimbat, ca si cum nu ar fi fost niciodata asa cum stiam eu... Imi privesc familia, orasul, tot ce ma inconjoara si totul e ... diferit ...
Totul in mintea si in sufletul meu este bizar ... daca as putea da timpul inapoi, Nu as face-o... pentru ca pentru mine totul are, un sens, un scop ... si totodata trecutul face parte din prezent
Si fiecare clipa este unica, am ales-o pe aceasta sa scriu cateva cuvinte care vin din suflet... , traieste fiecare clipa gandindu-te ca ... nu mai este niciuna la fel...


By Vlad Alexandrescu, 12 ani, Buzau